Infectiile rinofaringiene reprezinta afectiuni foarte frecvente la copil, fiind una dintre cele mai intalnite patologii mai ales la copil in primii doi ani de viata. Imbolnavirea apare mai frecvent in anotimpurile reci si reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru care copilul este adus la doctor.

Cauza cea mai frecventa a infectiilor

rinofaringiene este virala. Cele mai frecvente virusuri incriminate sunt adenovirusurile, rinovirusurile, virusul influenzae si parainfluenzae. Chiar daca virusurile sunt cauza cea mai frecventa, infectiile rinofaringiene se pot complica prin suprainfectie bacteriana in 5% din cazuri, mai ales cu streptococ, stafilococ si pneumococ, iar infectia se poate extinde la organele invecinate: laringe, aparat respirator inferior, trahee si plamani.

La sugar cea mai frecventa complicatie este otita medie, iar la copilul mare – sinuzita.

Exista mai multi factori care favorizeaza infectiile respiratorii si dintre acestia enumeram: poluarea atmosferica, conditiile de igiena din locuinte si din colectivitatile de copii, aerul uscat si incarcat cu praf din mediul inconjurator, parintii care fumeaza.

Manifestarile clinice depind in primul rand de varsta copilului.

Sugarul prezinta debut brusc al bolii, cu febra ridicata (39-40grade), este agitat, prezinta iritabilitate, stranut, rinoree (ii curge nasul). Sugarii mici pot prezenta si semne de insuficienta respiratorie moderata. Deoarece le curge nasul se produce obstructie nazala, iar suptul devine dificil si copilul nu se alimenteaza suficient. Unii sugari pot sa verse sau sa aiba scaune diareice.

Copilul mai mare prezinta ca simptom caracteristic initial, uscaciunea mucoaselor rinofaringiene, urmata de stranut, rinoree (le curge nasul) apoasa, senzatie de iritatie in gat, uneori tuse, cefalee (durere de cap), mialgii (dureri musculare), anorexie (lipsa poftei de mancare), stare de rau, febra moderata. Secretiile nazale devin purulente, de obicei, dupa o zi.

Tratamentul. Nu exista tratament specific pentru infectiile rinofaringiene la copil. Umidificarea aerului atmosferic poate fi de un real folos. Copilul trebuie hidratat cu lichide pe cale orala, la intervale frecvente. Secretiile nazale trebuie indepartate prin aspiratie sau cu ajutorul unor tampoane de vata umectate cu ser fiziologic. Se folosesc frecvent cu rezultate bune instilatiile nazale cu efedrina, solutie 0.25% – 0.5% in ser fiziologic. Trebuie administrate cu 15 – 20 de minute inainte de masa si nu se folosesc mai mult de 4 -5 zile deoarece irita mucoasa.

Pentru scaderea febrei se poate folosi Paracetamol 30 – 50mg/kg/zi in 3-4 prize.

In cazul sugarilor nu se intrerupe alimentarea la san.

Important este rapausul la pat si evitarea colectivitatilor.

In cazul unei raceli simple, necomplicate nu se administreaza antibiotice. Daca survin complicatii acestea se administreaza numai la indicatia medicului.

Pe langa tratament, importanta este si preventia impotriva imbolnavirii. Copii mai mari trebuiesc invatati sa se spele pe maini cu apa si sapun, sa acopere gura si nasul cu un servetel cand stranuta sau tusesc.