Rolul important pe care il joaca sprijinul social in procesul sanatate-boala, atat in ​​promovarea sanatatii, prevenirea bolilor, cat si in recuperare, este larg cunoscut. Sprijinul social constituie ansamblul resurselor de natura diversa pe care familiile se pot baza in viata de zi cu zi si mai ales in anumite situatii. Se face distinctie intre tipul de suport emotional instrumental, material sau tangibil, informativ si spiritual, care este foarte necesar pentru a face fata cerintelor vietii.

In acest studiu vom descoperi sprijinul familiei in cele mai semnificative evenimente ale vietii de familie.

Sprijin social si familial: definitie

Pe suportul social exista un numar mare de concepte care din punct de vedere metodologic fac dificila investigarea, intrucat modul de masurare a acestuia variaza in functie de conceptiile teoretice ale autorului, deci nu exista uniformitate in elementele evaluate de savantii suport social.tema.

 „Supportul social: semnificatia sa pentru sanatatea umana”, defineste sprijinul social, ca fiind resursele sociale existente, de diferite naturi pe care le primeste un individ intr-o situatie data, in legatura cu mediul prin relatii interpersonale si care pot fi percepute pozitiv sau negativ, influentandu-le bunastarea si capacitatea de a functiona in fata bolii intr-un mod dinamic.

Retelele de socializare s-au dovedit a fi foarte eficiente pentru familie, optimizand starea de sanatate a acestora si restabilind-o atunci cand aceasta este compromisa. Familia are nevoie de retele de sprijin social, care pot oferi ajutor afectiv, material, spiritual si informativ.

Sprijinul social reduce efectele negative ale evenimentelor, lipsa sprijinului provoaca consecinte negative asupra familiei, in timp ce un bun sprijin social, atat intern (familia insasi), cat si extern (retele de sprijin), functioneaza ca un factor de protectie pentru sanatatea familiei.

Metoda care a fost realizata in studiul sprijinului familial

Sa realizat un studiu descriptiv, transversal, cu esantionare stratificata, populatia studiata a fost de 480 de familii, care ar fi distribuite in cele 25 de cartiere ale municipiului Ocotlan. Aplicarea instrumentelor a fost efectuata in a doua saptamana a lunii iunie 2009.

  • Evenimentele normative studiate au fost: casatoria, sarcina, nasterea unui copil, intrarea unui copil in scoala, copilul adolescent, copilul adult plecat de acasa, pensionarea, decesul asteptat al sotului/sotiei in stadiul de dizolvare a familiei.
  • Paranormativul: din cauza dezmembrarii, care este atunci cand are loc o separare temporara sau definitiva de un membru al familiei, crestere datorita incorporarii unuia sau mai multor membri ai familiei, demoralizare atunci cand valorile si principiile etico-morale ale familia sunt afectate, modifica probleme economice si de sanatate importante, atunci cand sanatatea a cel putin unui membru al familiei este afectata.

S- a folosit Testul Sprijin Social al Familiei , acest instrument permite identificarea tipurilor de sprijin primit, a retelelor sociale cele mai utilizate de familie, a frecventei contactelor cu retelele, a satisfactiei fata de sprijinul primit si a perceptiei pe care familia o are despre disponibilitatea suportului. Instrumentul utilizat este cuprins intr-o Metodologie de Evaluare a Familiei.

Pentru analiza datelor au fost utilizate metode de statistica descriptiva, acestea au fost organizate, clasificate si analizate, folosind frecvente absolute si analize procentuale, prezentate in tabele si grafice.

Rezultate: tip de sprijin social

In familiile studiate am constatat ca acestea primesc un anumit tip de sprijin, informativ (46%), emotional (43%), instrumental (43%) si spiritual (39%), au primit mult sprijin emotional (40%), spiritual (33 %), informativ (31 %) si instrumental (26 %).

Familiile studiate au primit sprijin foarte frecvent din partea propriei familii care locuieste in casa (51%) si din partea partenerului (43%), rar, din partea institutiilor sanitare (59%), a vecinilor (51%), a prietenilor (51). %), din familia extinsa sau care locuieste in afara casei (45%), din asociatii religioase (40%) si absenta retelelor de sprijin social din alte institutii sociale si publice (72%) si a colegilor de munca (43%) 

Retelele de sprijin social utilizate de familii

In ceea ce priveste periodicitatea cu care familiile au stabilit contact cu retelele de suport social, am constatat ca contactele dintre familii si retele au fost rare (53%), frecvente 29%, fapt relevant fiind ca in unele familii nu s-a stabilit niciodata contact cu reteaua intr-unul (13%) si foarte frecvent doar intr-unul (4%).

Frecventa contactului cu retelele sociale

In acest caz, satisfactia fata de sprijinul primit a fost foarte mare (51%).Familiile percep sprijinul primit ca fiind foarte mare (45%). 

Discutie

Familiile au primit cele patru tipuri de sprijin studiate, mai intai emotional, urmat de spiritual si, intr-o masura mai mica, informativ si instrumental. Sprijinul emotional este legat de afectiunecare este oferit familiei, care o face sa se simta dorita, iubita, apreciata de ceilalti. Sprijinul spiritual care corespunde cu ceea ce primeste familia pentru a favoriza bunastarea spirituala a membrilor, acesta corespunde indicelui ridicat de religiozitate din municipiu. Familiile studiate au avut o lipsa de sprijin informativ, au lipsit de informare si orientare. Cea mai mare insuficienta a fost in sprijinul instrumental, care in mod paradoxal este de ce are cea mai mare nevoie familia in viata de zi cu zi si se refera la ajutor economic, ajutor in servicii la domiciliu, cu ingrijirea copiilor, a bolnavilor si a batranilor.

Cardoso MJ et al, indica faptul ca a avea sprijin social are o influenta pozitiva asupra sanatatii. El considera ca cunoasterea in profunzime a mecanismelor care interactioneaza in timpul situatiilor stresante ofera optiuni terapeutice eficiente pentru a minimiza impactul negativ pe care momentele de incertitudine il au asupra sanatatii.

Retele de sprijin

Retelele de sprijin sunt sistemele de persoane si institutii care ofera ajutor familiei . Sunt concepute ca retele de sprijin social, institutii sociale si sanitare care sprijina familia, institutii care ofera servicii publice, asistenta sociala, organizatii comunitare, politice, religioase, grupuri de autoajutorare, familia extinsa, colegi de munca, prieteni si chiar familia. .

Cele mai utilizate retele de sprijin social au fost familia de convietuire, cuplul, intr-o masura mai mica institutiile sanitare, vecinii, prietenii, familia de origine, asociatiile religioase si nu au primit ajutor din partea institutiilor sociale si publice si a insotitorilor. .de munca. Sprijinul familial continua sa fie forma cea mai utilizata de majoritatea familiilor, atat in ​​context familial, cat si de catre sot sau partener. Familia este considerata ca principala retea sociala de sprijin pe care o detine individul si, prin urmare, se recunoaste ca aceasta exercita o functie tampon in fata tensiunilor generate de viata de zi cu zi. S-a gasit putin sprijin din partea retelelor precum vecinii, din aceeasi comunitate, prietenii si colegii de munca.

Beneficiile sprijinului social

Sunt ridicate efectele benefice pentru sanatatea suportului social, acestea fiind prezentate in doua directii. Sprijinul ca „efect principal” apare atunci cand retelele sociale ofera in mod regulat experiente pozitive, informatii adecvate, care ofera un efect pozitiv, stabilizator. Cealalta directie este suportul „moderator de stres”, in acest caz joaca un rol in doua momente diferite, poate interveni in evaluarea evenimentului, atenuandu-i efectul stresant si intre trairea stresului si inceputul reactiei, reducand importanta evenimentului, linistind in asa fel incat reactia sa fie mai mica.

Este izbitoare prezenta scazuta a institutiilor sanitare, religioase si a altor institutii publice, cum ar fi retelele sociale . Este clar ca institutiile publice, sociale si sanitare trebuie sa faca ajutorul familiilor mai prezente, avand programe sau activitati orientate catre familie. Se remarca faptul ca au existat putine contacte ale familiilor cu retelele.

Perceptiile familiei

Satisfactia fata de sprijinul primit a fost acceptabila , desi se observa ca aproape jumatate dintre familii nu sunt pe deplin multumite de sprijinul primit, asa ca nu se poate spune ca familiile au experimentat o bunastare totala in raport cu ajutorul primit.

Mai mult de jumatate dintre familii percep sprijinul primit ca fiind insuficient, intrucat nu primesc sprijinul de care au nevoie. Suportul real existent la fel de important ca si cel pe care subiectul il percepe ca potential disponibil.

Daca presupunem ca retelele de sprijin social sunt decisive pentru ca familia sa faca fata cu succes cerintelor vietii cotidiene, cu atat mai mult atunci cand sunt „in necazuri” si sunt, de asemenea, recunoscute ca o resursa protectoare pentru sanatatea familiei. Institutiile publice trebuie sa isi indeplineasca rolul social, castigand increderea populatiei pentru a mentine si coordona actiunile care vizeaza atingerea unei stari de bunastare sociala superioara.

Concluzii

  • Studiul recunoaste importanta sprijinului social, retelele sociale constituind o platforma pentru a amortiza efectele evenimentelor asupra vietii de familie.
  • Sprijinul care se primeste cel mai mult este emotional si din retelele familiale. Recunoasterea familiei ca agent important de sprijin social
  • Familiile studiate necesita un sprijin mai mare, instrumental, care se refera la ajutoare economice, ajutor in servicii la domiciliu, cu ingrijirea copiilor, a bolnavilor si a batranilor. Aceasta lipsa de sprijin suferita de familii sporeste vulnerabilitatea acestora.
  • Cea mai folosita retea de suport social a fost familia, restul retelelor nu si-au indeplinit pe deplin functiile.
  • Sprijinul acordat familiilor nu a reusit sa le satisfaca toate nevoile, percepandu-l ca fiind insuficient.

Recomandari

  • Este necesar sa se analizeze politicile existente pentru garantarea retelelor de sprijin social, eficientizarea celor existente si dezvoltarea de noi retele care sa protejeze cele mai vulnerabile familii din societate.
  • Municipalitatea trebuie sa elaboreze noi politici care sa vizeze promovarea retelelor de sprijin social pentru cetateni si pentru ca acestea sa raspunda nevoilor familiilor.
  • Institutiile comunitare ar trebui sa ofere un sprijin mai mare familiilor dezavantajate din punct de vedere economic, pentru a oferi o mai mare protectie.