Noile cercetari sugereaza ca barbatii care sunt expusi la conditii de munca stresante si primesc recompense scazute, in ciuda eforturilor lor, au un risc de aproape doua ori mai mare de a dezvolta boli de inima in comparatie cu barbatii care nu au acesti factori de stres psihosocial.
Impactul stresului profesional asupra sanatatii inimii femeilor a fost neconcludent, potrivit rezultatelor publicate pe 19 septembrie in revista Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes .
Studiul a 6.500 de lucratori cu guler alb din Canada, cu o varsta medie de 45 de ani, a studiat efectul combinat al tensiunii la locul de munca si al dezechilibrului efort-recompensa la locul de munca.
Termenul „tensiune la locul de munca” a fost folosit pentru a descrie mediile de lucru in care angajatii se confrunta cu cerinte ridicate la locul de munca si „control scazut” la locul de munca. Ultima fraza descrie angajatii care au putin cuvant de spus in luarea deciziilor si modul in care isi indeplinesc sarcinile.
Intre timp, conform studiului, dezechilibrul efort-recompensa apare atunci cand angajatii investesc un efort mare in munca lor, dar o recompensa mica in schimb.
Peste 18 ani, cercetatorii au monitorizat participantii si au masurat efortul de munca si dezechilibrul efort-recompensa cu rezultatele din chestionare si au preluat informatii despre bolile de inima.
Intr-un comunicat de presa pentru studiu, autorii concluzioneaza ca „impactul stresului la locul de munca si al dezechilibrului efort-recompensa combinate a fost similar cu amploarea impactului obezitatii asupra riscului de boala coronariana”.
Deci, de ce efortul mare si recompensa scazuta sunt daunatoare sanatatii inimii? Cum munca formeaza o parte atat de importanta a vietii noastre, cum ne putem proteja inimile si cum ne putem gestiona mai bine stresul legat de munca?
Dr. Bradley Serwer, cardiolog interventional si director medical la VitalSolution, a speculat ca combinatia dintre stresul psihosocial de baza si starea intr-o situatie in care o persoana simte ca nu detine controlul actioneaza ca o dubla lovitura.
„Efectele fizice ale stresului sunt bine documentate si banuiesc ca sentimentul de lipsa sau de pierdere a controlului, intr-o situatie deja stresanta, exacerbeaza raspunsul fizic la stres”, a spus el pentru Healthline.
Dr. Oliver Guttmann, cardiolog consultant la Spitalul Wellington, parte a HCA Healthcare UK, a spus ca lipsa de satisfactie intr-un loc de munca cu recompensa scazuta joaca un rol important. Cand te simti neapreciat pentru eforturile tale, nu experimentezi eliberarea de substante pozitive care sunt bune atat pentru bunastarea fizica, cat si pentru cea psihologica.
Guttman a remarcat ca stresul poate afecta sistemul cardiovascular in multe feluri:
Stresul creste placile, ducand la cheaguri si artere blocate
El a spus ca un mecanism potential este rata placii unei persoane, care poate fi crescuta de stres si se poate acumula in artere. Trombocitele pot deveni apoi lipicioase, crescand riscul de cheaguri, care pot bloca arterele din vasele de sange din jurul inimii.
Arterele se pot restrange din cauza stresului, declansand un atac de cord
Guttman a adaugat ca arterele se pot ingusta si din cauza stresului, limitand cantitatea de sange care poate ajunge la inima, declansand dureri in piept si un atac de cord.
Stresul activeaza raspunsul lupta sau fugi
Cand suntem foarte stresati, putem experimenta si un raspuns de lupta sau de fuga. Guttmann spune ca acest lucru creste eliberarea de hormoni potential daunatori in fluxul sanguin. Un astfel de hormon este epinefrina.
„Epinefrina pregateste organismul sa faca fata unei situatii stresante”, explica Guttmann. „Determina cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Fluxul de sange catre muschi este crescut si rezervele de energie sunt stimulate.”
Acest lucru poate fi util pe termen scurt daca ne confruntam cu o provocare, dar pe termen lung, Guttmann spune ca acest raspuns poate creste tensiunea arteriala si tensiunea inimii, ceea ce duce la un risc crescut de atac de cord si accident vascular cerebral.
Stresul afecteaza obiceiurile alimentare si de somn
In plus, stresul poate avea un efect secundar asupra altor factori de risc pentru sanatatea inimii, potrivit Serwer.
El a observat ca stresul poate contribui la supraalimentarea si la scaderea calitatii somnului, ambele fiind daunatoare pentru inima si pot face mai dificila gestionarea stresului.
S-ar putea sa va intrebati de ce stresul la locul de munca pare sa fie mai daunator sanatatii cardiovasculare a barbatilor decat a femeilor, asa cum pare sa indice studiul.
Raspunsul nu este complet clar, iar Guttmann a spus ca este dificil de generalizat in ceea ce priveste sanatatea inimii si sexul.
„Unii oameni au sugerat ca femeile se confrunta diferit cu stresul, in special stresul legat de munca, si poate ca au mai multe mecanisme de adaptare prin implicarea in activitati sociale, cum ar fi vorbirea cu prietenii lor, de exemplu”, a spus el.
Din punct de vedere fizic, Guttmann a spus ca hormonii ofera femeilor o anumita protectie impotriva bolilor coronariene inainte de menopauza. Cu toate acestea, riscul lor creste pe masura ce imbatranesc.
Desigur, rezultatele privind sanatatea inimii femeilor au fost neconcludente, asa ca este dificil de facut presupuneri.
Autorii studiului spun ca acest lucru merita investigatii suplimentare.
Indiferent de sexul tau, un lucru este clar: stresul de la locul de munca nu este doar neplacut; este in detrimentul inimii tale. Deci, in afara de renuntarea la locul de munca, ce poti face pentru a o gestiona mai bine?
„Desi este posibil sa nu putem controla factorii de stres externi cu care ne confruntam la locul de munca, putem controla modul in care reactionam si raspundem la acesti factori de stres”, a subliniat Serwer.
Practicati atentia
Serwer a recomandat cu tarie atentia si pauzele in momentele cheie ale zilei.
„Facandu-ne cateva momente pentru a ne concentra pe respiratia profunda, relaxarea si antrenamentul corpului nostru pentru a avea mai putine raspunsuri de lupta sau fuga poate contracara unele dintre efectele fizice negative ale stresului”, a explicat el.
Spuneti ingrijorari angajatorului dvs
Guttmann a spus ca nu trebuie sa uitati ca angajatorii au un rol de jucat si sunt responsabili pentru crearea unui mediu de lucru favorabil.
„Este important ca angajatii sa isi poata exprima preocuparile si sa comunice cu angajatorii lor; acest lucru ar putea insemna ca angajatii simt ca au mai mult control asupra muncii lor”, a mentionat el.
Incercati sa gasiti un echilibru intre viata profesionala si viata privata
Este posibil ca ceea ce faci in afara muncii sa aiba cel mai mare impact pozitiv asupra sanatatii inimii tale.
Guttmann a spus ca atingerea unui echilibru intre munca si viata este esentiala si a recomandat:
- hobby-uri
- sport regulat
- somn de buna calitate
O munca mizerabila si stresanta nu va pune doar in pericol sanatatea mintala. Acest studiu arata clar ca, atunci cand te confrunti cu cerinte nerealiste si nu esti recompensat pentru eforturile tale, poate avea un efect secundar serios si asupra inimii tale.
Locurile de munca ocupa o proportie semnificativa din viata majoritatii oamenilor. Renuntarea nu este intotdeauna o optiune, asa ca gestionarea stresului care vine cu munca noastra este esentiala pentru a duce un stil de viata sanatos pentru inima.
