Neurotransmitatori, hormoni si feromoni; orice merge in neurobiologia iubirii. Sunt activate numeroase procese, iar concentratia de hormoni creste atunci cand suntem cu cineva drag. Istoria, cultura si evolutia s-au invartit in mare masura in jurul iubirii.
Dar ce se intampla exact cu creierul nostru cand ne indragostim? Unde locuieste iubirea? Cum sunt declansate procesele neurologice care ne conduc la iubirea romantica? Exista dragoste la prima vedere? Cu aceste adevaruri si mituri despre iubire, stiinta dezminta miturile dragostei romantice.
Ce este dragostea?
Potrivit stiintei, „jocul iubirii” este un proces neurologic care are loc in creier si implica diferite parti: hipotalamusul, cortexul prefrontal, amigdala, nucleul accumbens si zona frontala tegmentala.
Fisher defineste un al doilea moment al procesului de indragostire din punct de vedere neurobiologic: atractia, in care dopamina intra in joc. In 2000, un studiu al lui Arthur Aron (de la Universitatea Stony Brook din New York) a dezvaluit prin scanari ca oamenii care se afla in aceasta faza initiala de indragostire au activitate intensa in zona tegmentala ventrala, un fel de „fabrica”. dopamina.
Un studiu din 2017 realizat de neurologi a compilat date care sugereaza ca a fi indragostit nu are doar un efect asupra emotiilor noastre, ci si asupra transmisiilor cognitive la nivel inalt.
„Asta inseamna ca este posibil ca iubirea sa aiba o functie reala: nu numai sa ne putem conecta emotional cu oamenii, ci si sa ne imbunatatim comportamentul”, a spus autoarea studiului Stephanie Cacioppo, vorbind pentru New York Times .
De ce ne indragostim?
Studiile neurologice sugereaza ca pana la 12 zone ale creierului sunt implicate in acest moment al indragostirii, in asa fel incat atunci cand ne uitam sau ne gandim la cineva de care ne simtim atrasi, o serie de neurotransmitatori precum adrenalina, dopamina, serotonina sunt implicate. eliberate in creier, oxitocina sau vasopresina.
Aceste substante sunt esentiale atunci cand incercam sa intelegem motivul pentru care ne indragostim. Studiile arata ca prima data cand ne indragostim, nivelul serotoninei scad si centrii de recompensa ai creierului sunt inundati de dopamina.
Un studiu din 2018 al Ligii Spaniole pentru Educatie, cu sprijinul Ministerului Sanatatii, a evidentiat ca relatiile si relatiile sexuale incep la o varsta din ce in ce mai tanara: 24% dintre tineri au avut primul cuplu la 12 ani si o treime au avut prima relatie sexuala la 15 ani.
Este dragostea ca un drog?
Jim Pfaus, de la Universitatea din Montreal, este unul dintre cercetatorii care a facut cele mai multe progrese in domeniul studierii relatiilor sexuale si a iubirii. Astfel, el afirma ca insula si nucleul striat al creierului sunt activate atat in dorinta sexuala, cat si in dragostea romantica.
Ca iubirea este localizata intr-o anumita zona a striatumului, asociata cu dependenta de droguri, ar putea explica ca „dragostea este intr-adevar un obicei care se formeaza dintr-o dorinta sexuala care este alimentata printr-o recompensa”. Procesul este acelasi cu cel produs de droguri la persoanele dependente.
De aceeasi parere sunt si cercetatorii de la Centrul de Neuroetica de la Universitatea Oxford care au ajuns la concluzia ca atat dragostea, cat si drogurile inunda creierul cu dopamina, care provoaca o puternica senzatie de recompensa, provocand cercul vicios al euforiei, dorintei, dependentei si abstinentei. .
Pentru a stabili aceasta actiune-reactie a dragostei sau sexualitatii in creier, Pfaus a analizat rezultatele a 20 de studii care au examinat activitatea creierului a 309 participanti in timp ce vizionau fotografii sau imagini erotice ale unei persoane pe care o iubeau.
Nu numai ca a ajuns la concluzia ca partile creierului care au fost stimulate erau aceleasi pentru un sentiment ca si pentru celalalt, dar a descoperit si ca afecteaza barbatii si femeile in acelasi mod si ca zonele stimulate erau aceleasi cu cele stimulate. intr-o dependenta.
Dupa ce a analizat reactiile a o suta de studenti, un studiu de la Universitatea din Wisconsin a concluzionat ca prietenia intre indivizi de sex diferit nu era posibila prin verificarea faptului ca una dintre parti, daca nu ambele, ajunge la un moment dat sa dezvolte un grad distinct de atractie sexuala. Potrivit studiului, barbatii si femeile au o perceptie foarte diferita asupra mesajelor pe care le primesc de la sexul opus.
Numeroase regiuni ale creierului, in special cele legate de recompensa si motivatie, sunt activate atunci cand suntem cu un partener, precum hipocampul, hipotalamusul sau cortexul cingulat anterior.
In acelasi timp, sunt dezactivate zone precum amigdala sau cortexul frontal, a caror functie oamenii de stiinta o definesc pentru a reduce probabilitatea aparitiei emotiilor negative.
Care sunt „hormonii iubirii”?
Oxitocina si vasopresina sunt hormonii cel mai strans asociati cu dragostea, desi nu singurii. Sunt produse de hipotalamus si eliberate de glanda pituitara. Ambele influenteaza atat barbatii, cat si femeile. Oxitocina si vasopresina interactioneaza cu sistemul de recompensa dopaminergica si pot stimula eliberarea de dopamina din hipotalamus.
Exista dragoste la prima vedere?
Helen Fisher, antropolog la Universitatea Rutgers, a stabilit diferitele faze ale iubirii (dorinta, atractia si afectiunea) si supunerea lor la „hormonii iubirii”. Fluturii din stomac iubesc la prima vedere sunt o reactie chimica a creierului. Prima faza a iubirii (dorintei) este ghidata de secretia de hormoni sexuali atat de la barbati, cat si de la femei: estrogen si testosteron. Adrenalina face ca inima sa se accelera, gura sa se usuce si mainile sa transpire, ca parte a nervozitatii sau a reactiei normale a corpului la o situatie stresanta. Ce este mai stresant decat iubirea?
Dragoste romantica vs iubire sociala
Robert Malenka, de la Universitatea Stanford, si-a dezvoltat studiile despre circuitele creierului in ceea ce priveste dragostea, concentrandu-se pe modul in care oxitocina actioneaza in dragostea sociala. „Studiul nostru dezvaluie noi perspective asupra circuitelor creierului care stau la baza recompensei sociale, experienta pozitiva pe care o obtineti adesea cand intalniti un vechi prieten sau cand intalniti pe cineva care va place.”
Oxitocina este un alt neurochimic cunoscut sub numele de hormonul iubirii. Este prezenta in indragostire, in legatura mama-copil si in excitatia sexuala. Oxitocina este un reglator principal al temperaturii corpului, al foamei, al setei, al somnului si al reactiilor emotionale. Studiul lui Malenka a demonstrat pentru prima data ca oxitocina a fost stimulata in timpul interactiunilor sociale si ca aceasta activitate neuronala era necesara pentru comportamentul social normal.
Ar putea stiinta sa explice „povestea de dragoste” a lui Albert Einstein si a Linei, vioara lui? Da. O simpla reactie neurobiologica in creier cauzata de o combinatie de hormoni, senzatie de recompensa si neurotransmitatori.
Ar putea stiinta sa explice poeziile lui Neruda?: «Pot scrie cele mai triste versuri in seara asta. / Scrie, de exemplu: „Noaptea este instelata, / si stelele tremura, albastre, in departare.”» Cine si-ar dori o explicatie stiintifica pentru poezie?
