Obiectivul principal al „zilelor mondiale” sau „zilelor internationale” este acela de a oferi vizibilitate problemelor si subiectelor care au o relevanta globala fara indoiala.

Ziua internationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor. Este o oportunitate de a insista asupra uneia dintre cele mai importante provocari cu care se confrunta societatea noastra, provocare care ar trebui sa ne implice in fiecare zi a anului. Violenta impotriva femeilor releva o situatie profunda de inegalitate, o realitate complexa care ar trebui analizata cu reflectie, aprofundand in aspecte culturale, educationale si socioeconomice, care pot explica o situatie care nu se poate imbunatati in ritmul dorit. Violenta de gen impotriva femeilor se manifesta inca din primele etape ale dezvoltarii baietilor si fetelor, dar vreau sa dedic acest articol unei etape cruciale, in care incep relatiile afective. O etapa in care familiile au un rol fundamental in educatie si constientizare. Am pregatit acest articol ca ghid, cu informatii,cum sa detectezi si sa confrunti violenta de gen in adolescenta, un proces dificil, sinuos, lent, dar devastator pentru multi adolescenti.

Detectarea violentei de gen in adolescenta Fiica mea sufera de violenta de gen?

La adolescente, violenta de gen se manifesta sub forma de abuz verbal, ulterior psihologic si intr-o mai mica masura economic, sexual sau fizic. Multi adolescenti sufera hartuire prin intermediul telefoanelor mobile sau al retelelor sociale.

In cele mai multe cazuri, adolescentii nu identifica aceste comportamente ca semne de violenta, ci tind sa le justifice. Multe femei tinere confunda hartuirea cu interesul sau dragostea.

De asemenea, poate fi dificil pentru parinti sa detecteze violenta fata de fiicele lor. In cazurile in care exista suspiciuni, nu este usor sa alegeti o cale de actiune si, de multe ori, neintentionat, acestea pot provoca reactii beligere si distantari din partea fiicelor.

Pentru a-i ajuta va fi nevoie de informatii, strategii si, mai ales, buna dispozitie, doze mari de rabdare, determinare si multa empatie si intelegere din partea mamelor si a tatilor.

Intelegerea violentei de gen in etapa adolescentei

Sa incepem prin a ne pune doua intrebari cheie: Ce este violenta de gen? Care sunt sansele sa i se intample fiicei mele?

Poate ca merita sa cititi ce spune legislatia actuala cu privire la violenta de gen.

Orice act de violenta (…) care, ca manifestare a discriminarii, a situatiei de inegalitate si a raporturilor de putere ale barbatilor fata de femei, este exercitat impotriva acestora de catre cei care sunt sau au fost sotii lor sau de catre cei care sunt sau au au fost legate de ei prin relatii emotionale similare, chiar si fara coabitare. (…) care are ca rezultat sau poate duce la vatamari sau suferinte fizice, sexuale sau psihologice pentru femei, precum si amenintari cu astfel de acte, constrangere sau privare arbitrara de libertate, indiferent daca au loc in viata publica sau in viata privata. (Legea organica 1/2004 articolul 1, privind protectia cuprinzatoare impotriva violentei de gen).

In ceea ce priveste riscul, trebuie sa observam amploarea acestei probleme, datele releva ca in 2019 numarul femeilor care au suferit violenta de gen a crescut cu 2% fata de anul precedent, numarul total fiind de 31.911 femei peste 14 ani in Spania (INE, 2019).

Datele sunt incontestabile, iar evolutia lor slaba evidentiaza necesitatea de a pune un accent mai mare pe dezvoltarea mecanismelor de protectie si actiune impotriva violentei de gen.

Violenta de gen in adolescenta: munca mamelor si a tatilor

Ca si alte probleme complexe, interventia la o varsta frageda va fi cruciala pentru prevenirea viitoare. Si aici mamele si tatii vor avea un rol decisiv.

Adolescentii isi iau referintele din diferite surse, televiziune, cinema, publicitate si mai ales retele sociale. Multe dintre ideile si conceptele care provin din aceste surse ii ajuta sa-si construiasca lumea si sa dezvolte abilitati de a se deplasa in ea cu usurinta.

Dar informatiile pe care le primesc nu sunt intotdeauna convenabile si adecvate. In multe ocazii, ei incorporeaza fara sa se gandeasca stereotipuri si convingeri, de exemplu, despre cuplu sau relatiile emotionale, care sporesc gandurile si comportamentele care stau la originea acestor situatii de violenta de gen.

Recomand articolul: Modele afective, roluri de gen, credinte… Analizam ce se afla in spatele violentei de gen

Multe filme, seriale si carti insista pe „mitul iubirii romantice”, in care intoleranta, controlul sau agresivitatea se confunda cu o manifestare de afectiune si interes neconditionat, iar acceptarea si supunerea cu o expresie a daruirii si a iubirii adevarate: „El este gelos pentru ca ma iubeste cu adevarat.” „Pentru dragoste trebuie sa induri totul.” „Luptele si conflictele sunt normale, dar semnul iubirii este sa le induri.”

Fetele adolescente – si baietii adolescenti – pot ajunge sa normalizeze aceste idei si sa ajunga sa le considere valabile, fara a reflecta asupra a ceea ce reprezinta aceste atitudini si ganduri: expresia dinamicii dominatiei, puterii si controlului, care pot deveni relatii abuzive si toxice.

Etapa adolescenta este o perioada de schimbare si dezvoltare, este o perioada de invatare, in care incep sa se forteze credintele despre lume si altele. In aceasta perioada ne formam viitoarea stima de sine.

Este o etapa de mare vulnerabilitate, probabil etapa in care avem nevoie de cel mai mult ajutor si sprijin. Paradoxal, este si etapa in care ne revendicam cel mai mult independenta si autonomia.

Mamele si tatii vor avea nevoie de multe informatii pentru a detecta semnele violentei de gen, iar pentru a-si ajuta fiicele, in primul rand, vor trebui sa se elibereze de aceleasi credinte si idei care le afecteaza si pe ei.

5 forme de violenta de gen. Ce putem considera violenta de gen?

Violenta de gen poate fi identificata in diferite contexte si in diferite forme si grade:

  1. Violenta psihologica : insulte, amenintari, constrangere, dispret, umilire…
  2. Violenta sociala : limitarea contactelor, limitarea participarii sociale…
  3. Violenta economica : controlul veniturilor, controlul cheltuielilor, controlul asupra a ceea ce sa cheltuiasca si cu cine sa-l cheltuiasca…
  4. Violenta sexuala : Fortarea sa aiba relatii, manipularea pentru a evita sa le aiba, impunerea stilului de sexualitate, efectuarea de practici neconsensuale…
  5. Violenta fizica : abuz fizic, constrangere si amenintare fizica…

Acestea sunt cateva situatii si acte care pot fi semne de violenta de gen:

  • Abuz verbal si emotional.
  • Primirea de insulte, dispret sau ridicol.
  • Expresie beligeranta de gelozie si neincredere.
  • Umilire in fata altor oameni.
  • Amenintari de agresiune fizica.
  • Contact sexual nedorit, fortand anumite jocuri sexuale.
  • Controlul apelurilor mobile, accesarea conturilor personale pe retelele sociale, furtul parolelor.
  • Apeluri constante pentru a sti unde si cu cine esti.
  • Controleaza felul in care te imbraci, parul, machiajul.
  • Controlati aspectul fizic, manipulati propria perceptie a corpului: „Esti foarte gras”. „Ar trebui sa ai mai mult piept – sau mai putin piept –.”
  • Impingerea, ciupirea, smulgerea parului.
  • Separa-o de un prieten. Vorbeste urat, insulta oamenii care sunt importanti pentru ea.

Identificarea unor mituri despre violenta de gen

Am comentat deja ca multi adolescenti normalizeaza situatii care pot fi o expresie a violentei de gen. Ar fi important sa trecem in revista cateva dintre aceste „mituri”, cele mai frecvente. Acest lucru va ajuta mamele si tatii sa identifice aceste situatii care, desi comune, nu pot fi considerate acceptabile.

  1. MITUL 1 : „Tinerii relationeaza intr-un mod foarte intens si uneori este normal ca relatiile lor sa fie afectate de lupte si certuri . ” Este normal sa va certati cu partenerul, da, dar prin dialog asertiv. Nu este normal sa discutam intr-o maniera agresiva si amenintatoare, fara egalitate, din pozitii de dominatie.
  2. MITUL 2 . „Cu atata expunere in retele, este normal ca gelozia sa fie incurajata in cuplu . ” Nimic nu justifica gelozia, cu atat mai putin ca este gestionata cu agresivitate si control fata de partener. Este important sa retineti ca hartuirea cibernetica este in prezent o modalitate foarte raspandita de a exercita controlul si abuzul asupra unui partener.
  3. MITUL 3 . „In relatiile tinere nu exista abuz; asta se intampla in relatiile cu adulti . ” Datele ne dezvaluie ca in ultimii ani abuzul este din ce in ce mai prezent la varste mai tinere si acesta este un indiciu care ar trebui sa ne faca sa ne gandim la modul in care adolescentii isi formeaza convingeri disfunctionale despre relatiile de cuplu si pe ce modele se bazeaza acestea.credinte.
  4. MITUL 4 . „Adolescentii nu stiu ce fac si nici nu sunt constienti ca isi maltrateaza partenerii . ” In adolescenta se dezvolta schema de valori, se stabilesc conceptele despre ce este bine si rau. Prin urmare, in aceasta etapa, mamele si tatii au o influenta importanta in a ajuta aceste valori sa fie corect definite. Acceptarea, chiar tolerarea unor idei precum „orice merge atunci cand exista dragoste si esti tanar” poate promova o situatie de violenta de gen.

Miturile sunt prejudecati, idei bazate pe temeri si perceptii distorsionate, care nu ne ajuta sa rezolvam problema, ci mai degraba o agraveaza.

Sentimentul de vinovatie pe care il poate simti o victima a violentei de gen isi are originea in acceptarea in familie si in societate a acestor idei si credinte eronate.

Anumite perceptii ajung sa blameze victima, justificand, intr-o oarecare masura, actiuni complet nejustificate ale agresorului. Vorbesc despre ganduri de genul „Am inteles. O iubeste atat de mult incat cand a vazut-o in rochia aceea scurta, in fata tuturor, e normal sa-si piarda nervii . ”

Daca fiica ta sufera de o situatie de violenta de gen, cum poti identifica ca se intampla ceva?

12 semne care ar trebui sa alerteze mamele si tatii despre abuzul asupra fiicei lor

Este important sa clarificam ca indicatiile pe care le propun sunt orientative. Existenta acestor situatii nu trebuie sa exprime o relatie de abuz, dar este important sa le luam in considerare si sa le adaugam la alte informatii pe care le putem obtine.

Cel mai bun mod de a obtine mai multe informatii si de a confirma sau de a respinge suspiciunile noastre este sa discutam cu fiicele noastre adolescente.

Semne care ar putea insemna abuz in etapa de relatie a adolescentului:
  1. Schimbari persistente de dispozitie. Semne de plans frecvent.
  2. Perceperea tensiunii, a nelinistii, a stanjenii, mai ales in anumite situatii: uimitoare cand suna telefonul mobil, ezitare cand prietenii te invita afara…
  3. Indeparteaza-te de prietenii tai obisnuiti.
  4. Probleme academice.
  5. Abuz de substante.
  6. Cresterea utilizarii telefonului mobil pentru a raspunde imediat partenerului, aratand ca este un fel de obligatie inevitabila.
  7. Incalcarea regulilor si obiceiurilor familiei (a manca impreuna la anumite intalniri etc.), facand aluzie la faptul ca partenerul tau s-ar enerva daca nu ai proceda asa.
  8. Discutii, rupturi temporare, plecari si veniri…
  9. Arata o stima de sine scazuta si o perceptie scazuta a valorii.
  10. Incepand sa te imbraci, sa te pieptani sau sa te machiezi intr-un mod care nu pare sa se conecteze cu propriile tale gusturi si inclinatii.
  11. Mentionati un eveniment sau un act care exprima o lipsa de respect fata de independenta si autonomia lor: verificarea telefonului mobil, verificarea bagajului, accesarea unuia dintre conturile lor de socializare, comentarii derogatorii pe retelele de socializare sau grupuri comune Whatsapp…
  12. Semne fizice de abuz: zgarieturi, vanatai…

In orice caz, este esential sa intelegem ca agresarea unei persoane fata de o alta persoana este o infractiune si ca toti suntem obligati sa raportam astfel de situatii. In ceea ce priveste violenta de gen, trebuie sa sesizam autoritatile despre o astfel de situatie de inegalitate si agresiune.

In cazul in care cazul priveste un minor, protectia integritatii acestuia trebuie sa fie o prioritate, motiv pentru care este importanta informarea autoritatilor despre astfel de situatii. Aceasta este ceea ce ar trebui sa faca parintii daca fiul sau fiica lor sufera de o situatie de abuz din partea partenerului lor.

Nu exista raspunsuri unice despre cum sa actionati in aceste situatii. Se recomanda sa mergeti la cea mai apropiata sectie de politie, Unitatea de Ingrijire a Familiei si Femeii, sau la Parchetul pentru Minori, pentru a ne spune cum sa procedam in fiecare caz.

De ce fiica mea nu a avut incredere in mine si nu mi-a spus nimic?

Intensitatea si complexitatea emotiilor unei mame sau ale unui tata, atunci cand stiu ca fiica lor sufera de o situatie de abuz din partea partenerului, fac foarte dificil sa gestioneze ceea ce simt si, mai ales, sa faca fata situatiei cu seninatate si intr-o maniera adecvata.

Emotii precum teama de durerea care este provocata fiicei noastre. Vina pentru ca nu am putut-o proteja. Neputinta de a nu sti cum sa actioneze si sa opreasca situatia. Neputinta de a nu putea rezolva imediat situatia. Neintelegerea faptului ca fiica ei nu i-a spus situatia inainte…

In primul rand, trebuie sa inveti sa gestionezi aceste emotii, sa le identifici, sa le exprimi corect si sa le reglezi.

Identificarea a ceea ce ne face sa simtim aceasta experienta va fi esentiala pentru a ne accepta si intelege emotiile, utilitatea lor si informatiile pe care ni le ofera. De acolo, ii putem reglementa si ii putem ghida spre gasirea de solutii eficiente.

Daca ramanem blocati in ruminare, tristete, frustrare sau plangere, vom intra intr-o bucla in care ganduri de genul: „De ce i s-a intamplat asta fiicei mele, daca este o persoana atat de buna?” „Ar fi trebuit sa o educ mai bine.” „Ce as fi putut face pentru a evita aceasta situatie, sunt inconstient?” „Sunt o mama rea – sau un tata rau –.”

Intram adesea in bucla autoreprosului, in care ne intrebam ce am gresit sau ce nu am facut care a cauzat aceasta situatie. Si ne mai intrebam de ce fiica noastra nu ne-a spus, alimentand inca o data perceptia ca am facut ceva gresit pentru a nu avea increderea ei.

Este important sa nu pierzi perspectiva. Intelegeti ca in adolescenta avem tendinta de a impartasi mai mult cu cei pe care ii consideram „egalii nostri” – colegi de clasa, prieteni, confidenti… – si ca in cautarea propriei identitati exista si o anumita distanta fata de mame si tati.

In plus, adolescentei s-ar putea sa se teama sa spuna ceva, din cauza represaliilor partenerului ei. Ca este confuza daca este vorba de un abuz adevarat – amintiti-va ca multe idei si credinte justifica aceste comportamente violente, interpretandu-le ca semne ale „iubirii adevarate” -. Or, adolescentul poate crede ca, daca o spune, nu va primi sprijinul si intelegerea necesare si situatia se va inrautati si mai mult.

In orice caz, este foarte important ca mamele si tatii sa abordeze problema dupa o buna autoreglare, si cu doze mari de rabdare, mult tact si, mai ales, empatie.

Fii deschis la dialog, sensibil, mergi putin cate putin, cu tenacitate, dar calm.

Acestea sunt cateva sfaturi despre ce sa faci si ce sa nu faci daca fiica ta se confrunta cu o situatie de violenta de gen cu partenerul ei.

Ce sa NU fac daca fiica mea adolescenta sufera violenta de gen

  1. Nu folositi expresii si clisee . „Fiica, cat de desteapta esti, cum poti suporta aceste lucruri?” . Aceste fraze incurajeaza sentimentul de vinovatie si responsabilitatea directa fata de victima.
  2. Nu faceti apel la autoritati, cum ar fi mamele sau tatii, pentru a pune capat acelei relatii. Aceasta atitudine nu rezolva, de obicei, situatia, deoarece, daca adolescentul nu se imputerniceste, devine constient si rezolva ea insasi relatia, ea poate continua cu relatia, chiar si in secret.
  3. Nu minimizati importanta situatiei . „Este in regula fiica. — Sunt sigur ca lucrurile se vor rezolva. „Ei bine, a fost doar de cateva ori. „Este un copil . ” Uneori, din cauza disconfortului pe care situatia il genereaza parintilor, acestia asteapta pana cand problema este mai pronuntata pentru a lua o pozitie. Este important sa fii consecvent si sa exprimi ca ceva nu este in regula din primele detalii si sa nu minimizezi gravitatea oricarei indicatii, oricat de rar ar fi la inceput. Vom ajuta la prevenirea si evitarea unei relatii toxice, in aceasta situatie si in alegerile viitoare ale fiicei noastre partener.
  4. Nu certa, nu reprosati si nu va enervati . Scopul mamelor si al tatilor este de a crea un mediu sigur si calm in care sa se poata vorbi si sa se exprime liber.
  5. Nu pune la indoiala si nu te indoi de ceea ce ne spune . „Poate ca nu ai interpretat-o ​​corect.” „Intotdeauna ai fost un exagerator. Esti sigur ca asa spui?”

Ce sa fac daca fiica mea adolescenta sufera violenta de gen?

  1. Respecta vremurile . Daca nu vor sa vorbeasca, lasati-le spatiu pentru a o face spontan, fara a se simti presati.
  2. Ascultarea activa si empatia sunt esentiale . Asculta fara sa judeci sau sa evaluezi, incearca sa le intelegi limbajul non-verbal si depune un efort deosebit sa te pui la locul lor, tinand cont de diferenta de varsta si de situatia lor de viata.
  3. Nu aplicati presiune . Cu tactici sau manipulare: vorbind urat despre partenerul tau, extragerea de informatii. Trebuie sa simti ca familia ta este un mediu sigur, un loc in care sa mergi cand ai probleme. Daca simtiti presiune sau teama de razbunare, veti percepe acest sprijin familial ca fiind mai fragil, iar agresorul va avea mai mult control si putere.
  4. Ai rabdare . Vom dori sa cunoastem toate detaliile si vom avea multe intrebari fara raspuns, dar trebuie sa incercam sa nu coplesim, nu trebuie sa stim totul deodata si trebuie sa avem grija sa nu punem intrebari nepotrivite sau intime, care pot provoca senzatia de fiind intr-un interogatoriu si incurajeaza un blocaj in dialog.
  5. Intareste eforturile si progresul . Indiferent de momentul in care a avut loc un dialog, fii recunoscator ca impartaseste acea intimitate cu tine, ca are incredere in tine pentru a gasi solutii impreuna. Aminteste-i ca vei fi mereu alaturi de el.
  6. Exprima convingere in credibilitatea povestii sale . Este esential sa simti ca tot ceea ce spui este auzit si nu este pus la indoiala. Trebuie sa incerci sa te concentrezi asupra prezentului si situatiei. Orice consideratie – alte argumente sau certuri in familie – care nu au nimic de-a face cu problema ar trebui lasata deoparte: „Ai doar mult caracter.” „Ei bine, si eu te-am palmuit zilele trecute, doar ca uneori te deranjeaza.”
  7. Nu puneti la indoiala independenta si capacitatea lor de decizie . Nu-i spune ce sa faca, cu suficienta sau autoritarism. Sau compara-te cu ea: „Asta nu mi s-ar fi intamplat, il voi trimite in prima zi”. „Daca ai fi trait ceea ce am facut eu, nu i-ai fi lasat sa-ti faca asta.”
  8. Nu va concentrati asupra greselilor pe care le pot face . In aceste situatii este normal ca adolescentul sa simta confuzie, fragilitate, neputinta, frici si multe alte sentimente amestecate… iar in situatii ca aceasta, si mai propice, cu totii am face greseli, precum parasirea relatiei si revenirea la asta, iar si iar. Este important sa nu faceti reprosuri si sa nu va concentrati pe greselile facute: „Ti-am spus ca se va intampla”. „Nu stiu de ce te-ai intors, era clar ca o voi face din nou . ” Trebuie sa lamurim ideea ca, orice as decide si orice s-ar intampla, vei fi mereu aproape cu o imbratisare de siguranta si sprijin, fara judecata sau presiune.
  9. Ajut-o sa rezolve probleme practice . De exemplu, explicati de ce este important sa depuneti o plangere, parcurgeti procedurile cu ea si insotiti-o sa o depuna. Verificati cu ea daca exista vreo posibilitate ca ea sa fie ranita, de exemplu prin fotografii compromitatoare, sau cu conturi de retele sociale etc. si ajutati-o sa previna aceste neprevazute.
  10. Contati pe un profesionist in psihologie . In acest tip de situatii, este esential sa se efectueze o evaluare si o urmarire de catre un psiholog instruit in violenta de gen in adolescenta, sa se evalueze starea emotionala si sa se lucreze aspecte legate de idei si credinte, ganduri, interpretari, comportamente. .. si toate aspectele psihologice care intervin in aceste situatii.

Studiu: Cel mai complet studiu efectuat asupra violentei fizice sau sexuale impotriva femeilor

Cel mai mare studiu de pana acum despre violenta fizica sau sexuala impotriva femeilor provocata de propriul partener tocmai a fost publicat in The Lancet. A fost realizat pe baza datelor OMS.

Datele, colectate din 2000 pana in 2018, reflecta munca a peste 333 de sondaje si studii din 161 de tari si zone cu raspunsuri de la aproximativ doua milioane de femei. Cu toate acestea, autorii cercetarii clarifica ca „deoarece estimarile din acest studiu se bazeaza pe experientele pe care femeile le-au raportat si avand in vedere natura sensibila si stigmatizata a subiectului, este probabil ca adevarata prevalenta a violentei la care aceste femei sunt supusi de partenerii lor intimi este si mai mare”

Datele reflectate in acest studiu sunt cu adevarat alarmante. Peste un miliard de femei au fost batute, amenintate sau violate la un moment dat in viata lor. Aceasta reprezinta 27% din populatia feminina a lumii intre 15 si 49 de ani.

In legatura cu subiectul discutat in acest articol, datele sunt foarte ingrijoratoare si indica faptul ca violenta de gen incepe de la o varsta frageda.

Una din sapte femei (13%) a suferit recent violente din partea partenerului lor in ultimele 12 luni ale sondajului.

Autoarea principala a studiului, Claudia Garcia-Moreno, de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, afirma ca „prevenirea violentei partenerului intim este, in primul rand, vitala si urgenta. „Guvernele, societatile si comunitatile trebuie sa acorde atentie, sa investeasca mai mult si sa actioneze urgent pentru a reduce violenta impotriva femeilor, inclusiv prin abordarea acesteia in eforturile de reconstructie post-COVID.”

Concluzii

Sper ca acest articol sa fie util mamelor si tatilor in intelegerea si confruntarea cu o situatie atat de complexa. Familia este factorul principal in prevenirea si combaterea violentei de gen in adolescenta.

Un atasament solid si stabil ne intareste in viata. Dar punctele forte nu apar de nicaieri. In termenul „adolescenta” in etimologia sa este verbul „adolescent” care inseamna „a creste, a se dezvolta, a creste”.

Munca mamelor si a tatilor este de a participa la aceasta crestere si dezvoltare, de a-si insoti fiicele si fiii in acea etapa, ajutandu-i sa-si construiasca o personalitate bogata si deplina, cu capacitatea de a gestiona unul dintre cele mai importante procese din viata lor: relatii emotionale. Si toate acestea, din responsabilitate, autonomie, egalitate si libertate.

Si pentru aceasta provocare, competentele emotionale si rezistenta vor fi insotitori foarte, foarte valorosi.